Nivelul gazelor cu efect de sera

Efectul de sera este procesul prin care atmosfera capteaza o parte din energia solara, incalzind Pamantul si moderand clima. Expertii in domeniul climatic sunt de parere ca o crestere a nivelului „gazelor cu efect de sera”, crestere provocata de activitatile umane, accentueaza in mod artificial efectul de sera, ducand la cresterea temperaturilor globale si deregland clima in mod dezastruos.

 

Gazele de sera includ dioxidul de carbon, rezultat din arderea combustibilului fosil si defrisari, metanul, eliberat de pe plantatiile de orez si locurile de depozitare a gunoaielor, precum si produse rezultate din arderi si diferiti compusi chimici industriali (acid azotos, carbon fluorhidric, carbon perftoric, sulf hexaflorid). Dupa vaporii de apa, dioxidul de carbon (CO2) este principalul gaz de sera.

 

Carbonul este stocat sub pamant, departe de biosfera, in combustibili fosili, insa ciclul organic al carbonului descrie transferul carbonului intre mari, ecosistemul terestru si atmosfera. Fara influenta umana, transferul intre aceste rezervoare de carbon este mentinut in mare in echilibru – de exemplu, plantele absorb carbonul in timp ce se dezvolta, dar il elimina atunci cand mor. Insa, cand oamenii taie arbori sau ard combustibili fosili, ei elimina in atmosfera cantitati suplimentare de carbon, accentuand astfel efectul de sera.

 

 

Aceasta constituie o problema mai ales atunci cand se extrag si se ard combustibili fosili, deoarece astfel se adauga carbon la ciclul „organic” al carbonului, care altfel ar ramane depozitat adanc sub pamant. O parte din acest carbon ajunge in atmosfera, alta in arbori, plante si sol, pe pamant si o alta parte in mari si oceane. O parte mai mare ajunge in atmosfera deoarece se taie paduri si se construiesc orase, drumuri si uzine, reducandu-se astfel capacitatea biosferei de a absorbi carbonul.

 

sursa: www.romanialibera.ro

Efectele cresterii temperaturii medii

 

– ameninta multe milioane de oameni cu aparitia foametei, malariei, inundatiilor, furtunilor puternice si lipsa apei potabile.

 

– ar duce la producerea unor valuri de caldura extrema; cele mai afectate sunt tarile sarace si cele in curs de dezvoltare, mai ales cele din America de Sud, Africa sud-sahariana si Asia. Zonele afectate de seceta s-au dublat in ultimii 35 de ani.

 

– provoaca topirea ghetarilor si a calotei glaciare, ceea ce ar duce la cresterea pericolului inundatiilor in unele zone sau la lipsa apei in alte zone. Aproximativ 30% din ghetarii Europei au disparut deja. In Oceanul Pacific, Oceanul Indian si Marea Caraibelor multe insule ar putea disparea, iar in Europa sezonul de iarna ar deveni mai scurt si mai scump pentru practicantii de sporturi de iarna.

 

 

 

– ar duce la cresterea nivelului apelor marilor, amenintand numeroase populatii de pe intreaga planeta si mai ales din zonele joase ale tarilor in curs de dezvoltare, cum ar fi Bangladesh, sudul Chinei, „tarile de jos” (Belgia, Olanda, NV Germaniei) si SE Angliei.

 

– ameninta marile ecosisteme, de la cele polare si antarctice, pana la cele tropicale.

 

– ar duce la disparitia unor paduri si specii, ceea ce va afecta viata intregii planete (1 milion de specii ar putea disparea din cauza schimbarilor climatice), costurile economice resimtindu-se mai acut in tarile sarace sau in curs de dezvoltare.

 

sursa: www.romanialibera.ro

Europa ne vrea tara curata pana in 2018

Romania se afla in topul tarilor europene cu cele mai lungi perioade de timp pentru a se pune la punct cu problemele de mediu, a apreciat in cadrul unui semniar Florin Burada, presedintele comitetului de comert exterior din Camera de Comert si Industrie Bucuresti.

“Avem destul timp pentru a rezolva toate problemele de mediu privind deseurile, epurarea sau directiva privind controlul integrat al poluarii”, a declarat presedintele Burada.

Europenii au fost, intr-adevar, indulgenti cu noi – de pilda, in privinta deseurilor de ambalaje, Romaniei i s-a dat una dintre cele mai lungi perioade de tranzitie. Numai Malta a mai obtinut o asemenea perioada.

Pentru depozitarea deseurilor electrice si electronice, Romania a fost singurul stat care a obtinut perioada de tranzitie (doi ani). Pentru depozitarea substantelor periculoase a obtinut maximum trei ani. Cea mai lunga perioada de tranzitie obtinuta de un stat UE a fost acordata tot Romaniei: pana in 2018, avem misiunea de a face sa functioneze directiva privind epurarea apelor uzate de la oras.

Sursa: Gandul

10 lucruri pe care le poti face pentru a diminua incalzirea globala

Organizatiile neguvernamentale europene, printre care si Greenpeace, s-au implicat in campania mondiala de educare a consumatorilor pentru evitarea supraincalzirii. In continuare va prezentam zece lucruri pe care le puteti face pentru a evita incalzirea globala.

 

1. Inlocuind un bec obisnuit cu un bec fluorescent compact, se evita producerea a 68 de kilograme de dioxid de carbon pe an.

 

2. Mergeti pe jos, mergeti cu bicicleta, mergeti mai multi intr-o masina sau mergeti mai des cu mijloacele de transport in comun, veti evita eliminarea in atmosfera a 450 de grame de dioxid de carbon la fiecare 1,6 kilometri pe care nu ii parcurgeti cu masina.

 

3. Puteti evita producerea a 1.089 kilograme de dioxid de carbon pe an prin reciclarea a doar jumatate din deseurile menajere din propria locuinta.

 

4.Pastrand cauciucurile masinii umflate corespunzator, se poate imbunatati consumul de benzina cu mai mult de 3%.

 

5. Fiecare patru litri de benzina economisiti evita eliminarea in atmosfera a 9 kilograme de dioxid de carbon. Este nevoie de foarte multa energie pentru a incalzi apa.

 

6. Folositi mai putina apa fierbinte prin instalarea unui cap de dus cu debit scazut de apa (se evita producerea a 150 kilograme de dioxid de carbon pe an) si prin spalarea rufelor in apa rece sau calduta (se evita producerea a 227 kilograme de dioxid de carbon pe an).

 

7. Puteti evita eliminarea a 544 kilograme de dioxid de carbon in atmosfera daca va reduceti cantitatea de gunoi cu 10%.

 

8. Daca setati termostatul mai putin cu 2ºC iarna si mai mult cu 2ºC pe timpul verii, se evita producerea a 907 kilograme de dioxid de carbon pe an.

 

9. Plantati copaci, unul singur absoarbe o tona de dioxid de carbon pe intreaga sa durata de viata.

 

10. Stingeti dispozitivele electrice – numai prin oprirea televizorului, a DVD-playerului, a casetofonului si a calculatorului atunci cand nu le folositi, se va evita producerea a sute de kilograme de dioxid de carbon pe an.

Evitati orice functioneaza pe baza de baterii (sau folositi baterii reincarcabile ori pe baza de reincarcare solara).

 

Puteti afla mai multe si va puteti implica activ pe http://www.climatecrisis.net/.

 

Sursa: www.romanialibera.ro

Capturarea si depozitarea de CO2

Dioxidul de carbon(CO2) este principalul gaz ce contribuie la incalzirea globala. In ultimele doua secole concentratia de CO2 din atmosfera a crescut vertiginos, in principal din cauza activitatilor umane, si aici un loc fruntas il ocupa arderea de combustibili.

O posibilitate de a reduce emisiile de CO2 este aceea de a depozita CO2 sub pamant. Aceasta tehnica se numeste Capturarea si depozitarea CO2(Carbon dioxide Capture and Storage (CCS)).\

Procedeul nu este tocmai simplu, exista si controverse in ceea ce priveste aceasta tehnica. Depozitarea CO2 se poate face in formatiuni geologice dar si in adancurile oceanelor. Se estimeaza ca depozitarea prin injectare a CO2 in formatiunile geologice este mai ieftina decat depozitarea CO2 in ocean.

Oceanele pot pastra CO2 deoarece acesta este solubil in apa. CO2 capturat poate fi direct injectat in adancurile oceanelor si poate ramane acolo timp de secole. Totusi injectarea de CO2 poate dauna organismelor marine din apropierea punctului de injectare si se estimeaza ca pe termen lung, injectarea unor cantitati mari de CO2 ar afecta intreg oceanul. Tocmai din aceasta cauza, depozitarea de CO2 in oceane nu mai este considerata o optiune acceptabila si se cauta alternative cu implicatii asupra mediului mai putin periculoase.

Daca aceasta metoda, CSS, de reducere a emisiilor de CO2 din atmosfera ar fi pusa in aplicare, costurile de stabilizare a concentratiei de gaze nocive din atmosfera s-ar reduce cu cel putin 30%.

Articol de: Stefania S.
Website: http://www.ecomagazin.ro/author/autorarticole/